Când am publicat articolul O SĂ MURIM CU TOŢII – NU - Nu, cineva m-a întrebat: „cum rămâne cu sexul în dimensiunea a cincea ? ... o să fim  nemuritori?”

O întrebare pur şi simplu fantastică.

Sexul nu este necesar pentru a crea un corp fizic nou. Clonarea presupune celula unui singur animal, nu două. La nivel fizic, ce face sexul este să creeze un corp mai variat din punct de vedere genetic decât putem obţine prin clonare. Nu toată viaţa de pe această planetă începe prin sex. Există diferite forme ale metodelor de reproducere fizică, multe dintre ele care implică existenţa unei singure fiinţe, nu a două.

Însă sexul înseamnă mult mai mult decât producerea de corpuri.

Manifestarea se întâmplă tot timpul. Nu este ceva ce „începem să facem” atunci când devenim conştienţi de ea sau atunci când conştiinţa noastră se extinde. Pur şi simplu facem asta tot timpul. Chiar şi „timpul” este un act de manifestare.

Acum, în paradigma pe care o lăsăm în urmă, am decis să avem parametri stabiliţi, ficşi şi rigizi asupra cărora am căzut de acord, care să se manifeste şi să fie fixaţi în spaţiu, astfel încât să putem avea un tip foarte specific de experienţă.

Noua paradigmă în care am intrat parţial ne permite să manifestăm conştient ceea ce dorim să experimentăm.

Facem aceasta hotărând întâi ceea ce dorim să manifestăm în viaţa noastră şi apoi utilizând diferite instrumente pentru a face aceasta în mod conştient.

Cel mai important şi esenţial dintre aceste instrumente este VISUL CU OCHII DESCHIŞI.

Ori de câte ori mă întrebau diferite persoane despre decembrie 2012, acesta era răspunsul meu preferat.
Obişnuiam să spun, „O să murim cu toţii. Fiecare persoană de pe planetă urmează să moară. Însă nu toţi deodată. Unii mor astăzi, acum, în timp ce vorbim, alţii mor peste o oră, o parte mor mâine, alţii peste o săptămână, câţiva peste un an, unii peste 90 de ani ... şi aşa mai departe. Fiecare persoană de pe planetă urmează să moară. Doar că nu toţi deodată.”

Paşii de mai jos vor avea un impact real în vieţile noastre personale, precum şi asupra planetei. Este vorba despre lucrul la nivel energetic. Când mii de persoane se alătură guvernaţi de o intenţie apar schimbări reale, tangibile. Acest articol ajunge la peste 12.000 de persoane, dintre care multe îl vor retransmite celor dragi, prietenilor sau listelor de contacte de e-mail. Site-ul Web pe care este publicat a ajuns deja la aproape 2 milioane de vizualizări şi aproximativ un milion de vizitatori unici. Vă rog să faceţi parte din acest proces de vindecare şi să parcurgeţi aceşti paşi, să trimiteţi mai departe acest articol prin e-mail sau prin reţelele personale şi astfel să-i informaţi şi pe ceilalţi despre puterea lor înnăscută, divină de co-creare.

În prezent trecem printr-o uriaşă transformare a conştiinţei colective umane. Pe măsură ce fiecare dintre noi îşi ridică nivelul de vibraţie personală, ridicăm nivelul de vibraţie a întregii conştiinţe colective. Când acest lucru se întâmplă, oamenii se trezesc, minciunile sunt expuse şi sistemele corupte se prăbuşesc.

Aceasta ne oferă o oportunitate pentru a ne transforma sistemele.

Ciclul victimă-agresor este o altă verigă din lanţul înrobirii.

Este atât de grav încât majoritatea oamenilor sunt complet neştiutori că viaţa lor este un ciclu constant de roluri fie de victimă fie de agresor.

Atunci când sunt victime au, desigur, pe cine sau pe ce să dea vina pentru ce li s-a întâmplat, iar ca agresori, au şi ei partea lor de vină de dat şi de primit.

Legată de acest ciclu este energia de „salvator”.

Încă de dinainte de a mă naşte până pe la 35 de ani, am experimentat foarte multă agresiune fizică, emoţională şi psihologică. A fost fin orchestrată şi persistentă. Scopul ei a fost fie să mă înrobească în rolul de agresor sau de victimă, fie să mă elimine. Nu a funcţionat pentru că eu nu m-am identificat niciodată cu niciunul dintre roluri. A fost pur şi simplu experienţă.

Au existat câteva dăţi când durerea a fost atât de insuportabilă încât am decis să mor. Am învăţat două lucruri, unul a fost că sinele meu superior nu mă lăsa să mor şi celălalt a fost că tot ceea ce trebuia să fac era să opresc agresorul fie ieşind eu din situaţie, fie eliminând agresorii din mediul meu. Ceea ce nu era o opţiune, era să mă antrenez în jocul lor fie simţindu-mă victimizată, permiţând astfel agresiunii să continue, fie devenind eu însumi un agresor.

În ultimii doi ani au avut loc salturi cuantice în expansiunea conştiinţei colective (ascensiune) şi în trezirea maselor.

Cuvinte precum karma, chakre, manifestare şi o serie întreagă de cuvinte prezente în mod normal în vocabularul persoanelor care se află pe calea auto-cunoaşterii şi auto-descoperirii, sunt acum utilizate peste tot în societate.

Acum câteva zile, discutam cu trei doamne cu care colaborez la călătorie dincolo de misticism, şi după ce am vorbit cu ele la telefon, am primit „instrucţiuni” de la Sursă că este timpul să nu mă mai port cu mănuşi  la nivel energetic pe această planetă şi să-mi „dau frâu liber”, să devin nelimitată. M-am uitat la instrucţiuni şi am decis să-i dau drumul şi să le aplic. Desigur, instrucţiunile nu sunt doar pentru mine, ci şi pentru toată lumea care citeşte acest articol.

Am fost întrebată de multe ori la rând să zic ce prevăd pentru noi în 2012. Pe măsură ce facem tranziţia spre acest an, se simte în aer  schimbarea definitvă care va avea loc pe planetă.

Un lucru este sigur,"puterile ce au fost" au sporit turaţia Maşinăriei de Teamă, aşa că probabil vom vedea cum se iscă iarăşi dramă.

Decembrie adesea aduce cu sine un sentiment de singurătate, melancolie, pierdere sau lipsă adulţilor şi chiar şi unora dintre copii.

Aceste sentimente sunt perpetuate de media şi de societate.

De asemenea simţim dorinţa de a dori să împărtăşim, să dăruim şi să avem compasiune pentru cei care nu sunt la fel de "norocoşi" precum noi pe toată perioada sărbătorilor.

Solstiţiul de iarnă/vară (depinzând de unde te afli pe glob) este încărcat cu energiile Gaiei, adormite şi pline de potenţial în Nord şi prosperitate în Sud.

Cum să reacţionăm?

Ce înseamnă să fii om?

Adeseori oamenii obişnuiesc să folosească expresii precum „sunt doar un om”, „nu sunt decât un om” sau „este omeneşte să faci asta”. De cele mai multe ori atunci când se referă la acţiuni negative. Există un adjectiv care este utilizat în sens pozitiv şi acesta este „uman”.

Există foarte multe informaţii care se bat cap în cap referitor la originea noastră. Unii spun că am fost creaţi de un zeu, alţii că am evoluat din maimuţe. Alţii spun că suntem un amestec de material ADN pământesc cu material ADN extraterestru.

În plus, natura noastră, ce înseamnă să fii unul de-al nostru, o fiinţă umană, este filtrată prin programarea culturală, religioasă şi socială.

Aş dori să împărtăşesc cu voi ce înţeleg eu că înseamnă să fii om. De asemenea, să vă ofer un punct de vedere al unui observator, care este probabil diferit de al majorităţii.

Am fost educată să „urăsc” Statele Unite ale Americii. La urma urmei „ei” au plătit lovitura de stat militară de dreapta, brutală şi sângeroasă, care mi-a distrus familia şi a omorât mulţi dintre prietenii noştri din Chile pe când aveam 7 ani.

Crescând în Marea Britanie, am fost învăţată să „urăsc” şi mai mult SUA prin cultura locală, ură validată de majoritatea refugiaţilor din diferite părţi ale lumii pe care i-am cunoscut. Da, SUA era responsabilă pentru multe.

Totuşi, am fost ghidată sa vin aici, pe acest pământ şi mai exact în California. Mi s-au oferit nenumărate ocazii să „fug” din această ţară, să merg într-un loc mai sigur, mai echilibrat, mai puţin haotic. Rămânând aici, am decis să observ şi să studiez energia colectivă, cultura şi oamenii din SUA.